PRIMARIA COMUNEI SOIMI

Judetul Bihor

SARBATORI LOCALE

    Activitatea cultural - artistica
    Comuna Soimi, poarta intre zilele ingalbenite ale istoriei sale, dovezi de preocupari cultural - artistice. Spiritualitatea locala s-a dezvoltat in cadrul social - economic, oferit de conditiile istorice, confirmand si in aceasta zona existenta milenara si continuitatea neintrerupta a elementului autohton, care a fost creatorul si sustinatorul nemijlocit al culturii orale si scrise in limba neamului.
    Zona Crisului Negru, apartine unei impresionante vetre folclorice, cum este Bihorul.
Ocupatia locuitorilor a fost si este agricultura, cresterea animalelor, iar in perioada mai indepartata a fost si prelucrarea lemnului, prelucrarea lanii, canepii si cioplitul pietrei.
    Arta populara din zona noastra este reprezentata de costumul din Bihor, prin munca neobosita a femeii. Femeia a confectionat imbracamintea pentru intreaga familie. Tesutul artistic, alesaturile de panza cu ghemul si cu varga, desenele geometrice pe panza, florile care imita campul de primavara a necesitat un deosebit talent, munca pasionata, staruitoare. Costumul popular de Soimi, mai poate fi admirat doar la sarbatoarea Sfintelor Pasti, la biserica din Dumbravita de Codru, unde se mai pastreaza, inca aceasta traditie. 
    Femeile au creat tesaturile din panza de fuior si "misir", cearceafurile din bumbac, stergarile si fetele de masa, tesute in razboi. Barbatii erau mesteri priceputi in prelucrarea lemnului de padure. Dintre obiectele de uz casnic, mestesugite frumos, se pot aminti furcile de tors, care erau increstate in diferite forme - rotunde, dreptunghiulare. La fel erau impodobite si fusele sau razboiul de tesut. Frumos ornamentate erau si lazile pentru zestre sau portile de la strada.
    Este bine sa inseram in aceasta prezentare a vremurilor trecute, si prelucrarea canepii, a lanii, care treceau printr-un intreg proces de transformare. Culesul canepii se efectua in claca, cu mana. Topitul se facea in stataturile Crisului Negru. Dupa topit canepa se usca bine la soare.
    Urma apoi melitatul cu melita de fag. Fuioarele se trec prin piaptanul mare, piaptanul mic si prin perie. Apoi, fuioarele se fac caiere si se pun pe furca de tors, care era simpla sau cu roata actionata cu piciorul. Firul se aduna pe fus, apoi pe gheme, apoi pe raschitor pentru a forma jirebiile.
    Dupa albitul jirebiilor urmeaza readucerea firului pe ghem, urzitul si neveditul (procedura de trecere prin spata si ite la razboiul de tesut) apoi stransul cu vergi pe razboi si tesutul.
    Din pacate, in perioada actuala, aceasta indeletnicire nu se mai practica, modernismul si-a facut prezenta si in acest colt de lume. Ar fi necesar organizarea unei sali unde sa fie expuse, obiecte vechi, traditionale, costume populare pe care inca le mai gasim in gospodariile locanicilor, astfel ca in viitor sa existe posibilitatea ca aceste "componente" ale vietii trecute, sa poata fi pastrate si admirate.
    Forme stravechi de cultura populara sunt cuprinse in obiceiurile de iarna: colindul, cele de vara - dodoloaia (cantec de invocare a ploii pe timp de seceta), urmate de: - sorcova, colindul, cantecul ceremonial de nunta, vaietele, priveghiul.
    Folclorul coregrafic din Soimi cuprinde variate jocuri de doi ca: - manantalul, polca, roata in sus trei pa picior, invartita.
    Intre anii 1920 - 1940 o activitate de culegator de folclor a avut-o poetul Marele Ioan, iar folclorul din Dumbravita de Codru, a fost cercetat de compozitorul Bela Bartok.
    Din pacate, activitatea cutural - artistica in ultimii 20 ani, a fost slaba, iar o influenta negativa a avut-o migrarea tineretului inspre asezarile urbane precum si situatia social economica, care a schimbat atat mentalitatea cat si comportamentul  taranului, care nu mai are pofta si bucuria de a se intalni in hore, sau alte activitati cultural artistice cu caracter recreativ. In comuna Soimi, sunt cladiri cu destinatia de camin cultural: Ursad, Poclusa de Beius, Codru, Dumbravita de Codru si Urvis de Beius. Aceste spatii necesita lucrari de reparatii astfel incat sa se poata organiza activitati cultural - artistice.
    In incinta caminului cultural din localitatea Urvis de Beius, fiinteaza biblioteca comunala, unde activitatea este asigurata de catre d-na profesor Heredeu Florica, pana la ocuparea prin concurs a postului de bibilotecare care va avea si atributii de director camin cultural in cursul anului 2005.   
    Locuitorii comunei Soimi, beneficiaza de televiziunea prin cablu, marindu-se considerabil numarul detinatorilor de aparate de radio si televizoare.
    In perspectiva urmatorilor ani, in localitatea Soimi, este prevazut a se construi un camin cultural adecvat la cerintele actuale, unde va functiona biblioteca comunala, un club pentru tineret si o sala pentru cinematograf si intruniri.
   
Perspective ale dezvoltarii economico - sociale.
    Tinand seama de inexistenta unor oferte in vederea infiintarii unor activitati de productie de catre investitori, in viitorul apropiat nu vor apare modificari in dezvoltarea economica locala.

    Consideram ca, finalizarea lucrarilor de modernizare  a DJ - 709/A Belfir - Pocola  pe distanta Soimi - Uileacu de Beius, va  asigura posibilitatea realizarii unor proiecte de mica industrie - cum ar fi - exploatarea pietrei in cariere de piatra atat la SC CARIERA SRL - Urvis de Beius, cit si posibilitatea infiintarii unei exploatatii de dimensiuni mai mici, pe     Valea Zarzagului - pe DC - 203 Soimi - Codru.