PRIMARIA COMUNEI SOIMI

Judetul Bihor

PREZENTARE LOCALA

    Profilul Comunitatii Soimi este documentul care ofera o imagine clara asupra acestei comunitati din acest colt de hotar al judetului Bihor. Lucrarea de fata are menirea de a demonstra, documentar, vechimea asezarilor umane de la poalele Muntilor Codru - Moma, evolutia acestor vetre locuite, dar mai ales transformarile care le-au cunoscut.
    Comunitatea Soimi se inscrie pe coordonatele unor profunde prefaceri, asemenea tuturor localitatilor tarii. Fiecare colt al acestor asezari isi are istoria sa proprie. Aceasta istorie este multiseculara, iar vestigiile trecutului stau marturie in cateva "puncte strategice" ale comunitatii.   
    Istoria acestor asezari se pierde in negura vremurilor.
    Izvoarele istorice atesta documentar, vechimea asezarilor umane, si este de datoria noastra, de a trata istoria veridic, pe baza adevarului "pur istoric" si de a scoate din uitare adevarurile si de a le aduce in actualitate.

    Asezare geografica 
    Comuna Soimi este asezata in partea de sud a judetului Bihor, la limita dintre judetele Bihor si Arad.
    Coordonatele geografice ale comunei Soimi sunt:
  • 46 grade 39 minute 36 secunde - latitudine nordica
  • 22 grade 6 minute 12 secunde -longitudine estica
    Comuna Soimi are o suprafata de 10.2 kmp, reprezentand 1.34 % din suprafata de 7.535 kmp a judetului Bihor.
    Comuna Soimi este cuprinsa la limita dintre Muntii Codru - Moma - Dealurile Vestice si Cimpia Crisurilor. Localitatea Borz cuprinde o parte din defileul Crisului Negru, cuprins intre Uileacu de Beius si Soimi.
    Dealurile reprezinta altitudini de 200 - 500 m si sunt rezultatul unui proces de eroziune desfasurat asupra piemontului Codrului, piemont de acumulare precum si asupra unui substrat sedimentar neogen reprezentat prin marne, nisipuri si argile.
    Forma actuala a dealurilor comunei Soimi este, fie de culmi cu interfluviile larg bombate, fie de suprafete care tivesc relieful muntos. Asa se prezinta ca tiv:
  • Dealul Caselor - Soimi,
  • Dealul Popii - Sinnicolau de Beius,
  • Dealul Codrului - Codru.
    Relieful deluros a favorizat dezvoltarea unor sate si utilizarea terenului pentru agricultura. Energia reliefului variaza cu cateva zeci de metri intre satul Borz satul Sinnicolau de Beius. Pe sectorul Crisului Negru intalnim mai multe nivele de terase de eroziune.
    Altitudinea teraselor scade de la Borz la Sinnicolau de Beius. Terasele au o mai mare dezvoltare pe partea stanga in aval de Soimi.
    Comuna Soimi, cuprinde in partea de N - V si o portiune din Cimpia inalta a Crisului Negru. Aceasta cimpie s-a format in urma unui proces de acumulare si eroziune.
    Este dipusa in trepte, pe un plan usor inclinat, de la 200 m cat are vecinatatea dealurilor pana la 140 m.
    Cea mai mare extindere, cimpia, o are in zona Sesuri Sinnicolau, Dobleasca, La Petid, Doba, Tirlau si Suvere. Zona de ses (Suvere si Tigani) are nivelul mai coborat in unele portiuni decat Valea Canalicului si Valea Soimului, unita cu a Zarzagului.
    In anii 1985 - 1986 pe aceste portiuni de ses s-au realizat lucrari importante de desecari si de regularizari ale paraielor. Excesul de umiditate a fost inlaturat si s-a redat agriculturii o suprafata de 94 ha teren arabil.
    Bogatiile naturale ale subsolului comunei Soimi sunt datorate complexitatii structurii geologice. Bogatiile subsolului sunt foarte variate si trevuiesc cercetate si valorificate.
    Defileul Borz - Soimi este foarte bogat in calcare compacte cuartoase, pe Valea Ursadului si la Vilceaua Sinnicolau se gasesc carbuni. In comuna Soimi se gasesc argile, amrbe, caolin, nisipuri, tuf vulcanic, care ar putea fi valorificate.
    Sterilul din cariere ar putea fi granulat si folosit cu mare eficienta in constructii. Cu siguranta ca Muntii Codrului contin filoane metalifere, dar mai ales metale rare cum ar fi (molibden, uraniu etc). O cercetare geologica complexa ar elucida aceste opinii.
    Comuna Soimi se invecineaza cu alte unitati teritorial - administrative:
  • la Est - Comuna Uileacu de Beius;
  • la Sud - Vest Comuna Olcea si Comuna Cociuba Mare;
  • la Vest si Nord Comuna Capilna
    Principalele unitati de relief  
    Privita in ansamblu, comuna Soimi este asezata in trepte. Treptele inferioare formeaza o zona depresionara in care au luat nastere satele:
  • Soimi,
  • Sinnicolau de Beius,
  • Ursad,
  • Urvis de Beius,
  • Borz.
    Pe valea Crisului Negru s-au insiruit satele:
  • Borz,
  • Urvis de Beius,
  • Dumbravita - Vale,
  • Soimi,
  • Sinnicolau de Beius.
    Satul Dumbravita de Codru este raspandit pe mai multe dealuri, de la Valea Fiediului pana spre localitatea Finis, comuna Finis si spre sud pana la Virful Balatescu (Baliteasa).
    Satul Codru este cuprins pe dealurile dintre Valea Fiediului - Valea Zarzagului - Valea Soimului si padurile de la Fintinile de Agrij (judetul  Arad).
    Satul Poclusa este asezat la poalele Virfului Poclusa, pe partea superioara a piriului Poclusa. Pe partea inferioara a acestui piriu este asezat satul Ursad, iar valea care strabate satul a primit denumirea de Valea Ursadului.
    Partea de S - E a comunei Soimi cuprinde cea mai inalta treapta a reliefului:
  • Muntii Codru Moma cu varful Balatescu (Baliteasa) de 927 m altitudine
  • Dealurile Dumbravitei si Codrului avand o altitudine de 500 - 600 m.
    Spre S - V, Dealul Gogota -Virful Poclusei de 344 m altitudine, in sud Varful Pinilor cu Statia Meteorologica la o altitudine de 686 m.
    Spre N - V, Valea Crisului Negru, iese din defileu, dupa ce primeste Valea Borzului, Valea Fiediului si Valea Zarzagului unita cu Valea Ursadului (Canalicul).
    In acest cadru natural pitoresc, si-au gasit continuitate si statornicie sate pur romanesti, mandre si bine chivernisite astazi. In vecinatatea acestor asezari se insiruie Suplacul de Tinca (comuna Capilna) vechi centru voievodal.
    Framantarile geologice prin care a trecut teritoriul comunei Soimi, la care adaugam activitatea oamenilor pentru utilizarea terenului, au conditionat aparitia unor aspecte complexe. Cu toata constitutia complexa, in relieful comunei Soimi, se poate distinge trei trepte de relief:
  • zona muntoasa, reprezentata de Muntii Codru - Moma;
  • zona deluroasa, reprezentata de dealuri cu altitudini de la 200 - 500 m, si sunt rezultatul unui proces intens de eroziune desfasurat asupra piemontului Codrului, piemont de acumulare. Forma actuala a dealurilor comunei Soimi este, fie de culmi cu interfluviile larg bombate, fie de suprafete care tivesc relieful muntos, asa se prezinta ca - tiv - Dealul Caselor (Soimi), Dealul Popii (Sinnicolau de Beius) si Dealul Codrului.
  • energia reliefului variaza cu cateva zeci de metri intre Borz si Sinnicolau de Beius. Pe sectorul Crisului Negru intalnim mai multe nivele de terase de eroziune.
  • zona de campie - de campie inalta a Crisului Negru, formata de-a lungul unui proces de acumulare si eroziune, fiind dispusa in trepte, pe un plan usor inclinat, de la 200 m cat are in vecinatatea dealurilor, pana la 140 m.
    Cea mai mare extindere, campia, o are in zona Sesuri Sinnicolau de Beius, Dobleasca, La Petid, Doba, Tirlau si Suvere.

    Clima
    Clima comunei Soimi este conditionata de asezarea matematica a tarii noastre pe glob in general si de pozitia Bihorului in vestul tarii, in special.
    Comuna Soimi este adapostita de zona Muntilor Apuseni, care o fereste de aerul polar continental din est in sezonul de iarna.
    Comuna Soimi se situeaza pe linia celor mai ridicate temperaturi medii anuale ale judetului Bihor,exceptie facand zona satului Codru.
    Cresterea treptata a altitudinii reliefului, atrage o etajare pe verticala a tuturor elementelor climatice. Odata cu cresterea altitudinii scade temperatura aerului, presiunea, cresc precipitatiile, nebulozitatea, umiditatea aerului, viteza vantului.
    In cadrul comunei apar unele etaje de microclimat:
  • de campie;
  • de deal; 
  • de munte.
    Fiecare microclimat cu caracteristici proprii. In partea de ses a comunei Soimi temperatura medie anuala se apropie de 11 C, la deal 9 C, iar la munte 6 - 7 C. In luna ianuarie mediile se incadreaza intre - 2 / - 3 C la Soimi, iar la satul Codru - 4 / - 5.
    Uneori iarna, se produc inversiuni termice, pe Valea Crisului inregistranudu-se - 4 C, iar la satul Codru 0 C. In luna iulie, temperaturile sunt mult mai bine determinate de relief. Media lunii iulie, de aproximativ 20 C la satul Sinnicolau de Beius si de 17 C la satul Dumbravita de Codru. Primul inghet apare in luna noiembrie, iar utimul in luna mai.
    Regimul precipitatiilor este relativ ridicat avand o medie anuala intre 76 - 80 % ceea ce asigura o activitate vegetativa normala pentru culturi. Regimul vanturilor este determinat de munti si de zonele impadurite. La Soimi vantul bate din directia sud, de la padure, pe Valea Crisului Negru bate aproape permanent briza de Cris, datorita incalzirii si racirii inegale ale apei si uscatului.

    Reteaua hidrologica
    Apele curgatoare, lacurile si apele subterane ale comunei Soimi, apartin cursului mijlociu al bazinului hidrografic al Crisului Negru.
    Crisul Negru, dupa ce izvoraste din Muntii Bihorului si strabate Depresiunea Beiusului, intra in comuna Soimi prin Poarta Borzului, o zona de defileu deosebit de frumoasa.
    Pe terasele acestui rau se gaseste satul Borz, soseaua judeteana 709/A, calea ferata care face legatura intre satul Soimi si Beius.
    Principalii aluenti ai raului Crisul Negru din sectorul comunei Soimi sunt:
  • Valea Borzului, 
  • Valea Urvisului,
  • Valea Fiediului,
  • Valea Zarzagului,
  • Valea Canalicului,
  • Valea Soimului si
  • Valea Doba.
    Scurgerea maxima a acestor vai provine din topirea zapezilor si din precipitatiile de durata. Aceste maxime se manifesta in perioada februarie - aprilie.
    Debitul maxim al raului Crisul Negru pe sectorul Soimi poate atinge 500 - 600 m/sec.
    Ultimele inundatii provocate de Crisul Negru si care produc pagube insemnate, au fost cele din anii:
  • 1970,
  • 1975,
  • 1980,
  • 1987,
  • 1999,
  • 2000,
  • 2001,
  • 2002.
    In anii 1970 - 1980 pagube cauzate de inundatii au produs si Valea Ursadului, Valea Urvisului, Valea Zarzagului si Valea Seaca.
    Fenomene de eroziune laterala ale Crisului Negru se manifesta in zona Soimi (Mlaca Urvis), Huta Soimi, Pana Sinnicolau, Insula Sinnicolau.
    Apele subterane se afla la nivelul piezometric al Crisului Negru, ele sunt ape fara presiune hidrostatica situate la o adancime variind de la 1- 4 m la Soimi si Sinnicolau de Beius, 4-12 m la Ursad si Poclusa Vale.
    Lipsa unor ape subterane se resimte in satele Urvis de Beius, Codru, Dumbravita de Codru si Poclusa de Beius. In anii secetosi, se intampina mari greutati cu alimentarea cu apa potabila pentru populatie cat si pentru animale. Construirea unei retele de alimentare cu apa potabila ar rezolva cea mai grea si arzatoare problema vitala pentru localitatile amintite anterior.
   
    Solurile

    Varietatea formelor de relief si a nuantelor de topoclimat au impus ca pe teritoriul comunei Soimi sa se formeze un sol variat si complex. Tinand seama de factorii pedogenetici, intalnim ca soluri zonale:
  • solurile de padure,
  • soluri argiloase fluviale brune si podzoluri.
    Solurile brune de padure sunt destul de raspandite. Procesele pedogenetice conditioneaza o spalare a sarurilor din profil, un anumit grad de debazificare, deplasarea argilei pe profil si alterarea mai intensa a substratului mineral.
    Existenta in aceste soluri a unui orizont B argilofluvial, slab permeabil, favorizeaza un drenaj deficitar de-a lungul profilului, ceea ce face ca solurile sa prezinte fenomene de pseudogleizare si de formare a apelor suprafreatice, care conditioneaza formarea excesului de apa pe suprafata solului, dezavantajand agricultura.
    Scoaterea de sub exces de apa a zonei Suvere si Tigani, au ridicat fertilitatea acestor soluri.
    Solurile aluvionare de lunca sunt formate datorita depunerilor facute de Crisul Negru. Ele sunt reprezentate de solurile numite:
  • Tarina Soimi,
  • Mlaca Urvis,
  • Vitelar,
  • Pusta Sinnicolau,
  • Pana Sinnicolau.
    Aceste soluri sunt destul de nisipoase, dar suficient de fertile pentru a da recolte bune. Necesita un plus de umiditate fata de celelalte soluri, fiind foarte permeabile.
 
    Flora si fauna spontana
    Asociatiile de vegetatie din cadrul comunei Soimi sunt dispuse intr-o zonalitate verticala, datorita treptelor de relief, influentei climatice, expunerii si orientarii pantelor.
    Etajul coniferelor are o mica intindere in vegetatia comunei si are o suprafete razlete de plantatii sub limita etajului coniferelor din Muntii Bihorului. Padurea de conifere din Virful Pinilor (Dumbravita de Codru) se afla la o altitudine de 600 - 700 m, zona de conifere de la vechiul Canton silvic se afla la o altitudine de 400 m.
    Chiar si la Ursad, in zona de deal se afla o plantatie de conifere. 
    Cea mai mare extindere in cadrul zonei forestiere a comunei Soimi o au padurile de foioase, amestecate, formand un etaj al stejarului - pana la 500 - 900 m si zone cu paduri de salcami - Vilceaua, Bopsa Sinnicolau de Beius si padurea Ursad.
    In etajul coniferelor mai raspandit este molidul (Picea excelsa).
    Etajul fagului este dominat de:
  • fag (Fagus silvatica),
  • gorunul (Quercus petraea),
  • carpanul (Carpinus betulus),
  • ulmul (Ulmus campestris),
  • frasinul (Fraxinus excelsior),
  • alunul (Corylus avellana).
    Pe Dealul Borzului in locul numit Pacau se afla o zona de vegetatie cu bujor banatic,fiind rezervatie naturala.
Padurile Soimului sunt presarate cu poieni cu arbori rari, lemnul cainesc (Ligustrum vulgare), teiul (Tilia parvifolia).
    In putinele locuri de balta (spre Petid) intalnim o vegetatie de stufaris (Phragmites communis), in amestec cu speciile de papura (Typha sp), pipirig (Schoenoplectus lacustris), speciile de rogoz (carex sp) si de trifoiste (Menyanthes trifoliata).
    Pe pasuni mai intalnim specii caracteristice specii caracteristice ca: limba boului (Statice gmelini), iarba de saratura ( Puccinelia distans);
   
    Fauna
contine elemente din regiunile deluroase si montane precum si elemente panonice  
    Fauna padurilor este reprezentata prin:
  • cerbul (Cervus elaphus carpathicus),
  • cerbul lopatar (Dama dama),
  • mistretul (Sus scrofa),
  • caprioara (Capreolus capreolus),
  • lupul (Canis lupus),
  • vulpea (Vulpes vulpes),
  • apoi pasari:
    • corbul (Corvus corax),
    • fazanul (Phasianus colchicus).
    In campie se gaseste  rozatoare:
  • popandaul (Citellus citellus),
  • harciogul (Cricetus cricetus),
  • iepurele (lepus europaeus) s.a.
    In Crisul Negru se gasesc numeroase specii de pesti:
  • mreana (Barbus meridionalis),
  • scobarul (Chondrostema nasus),
  • cleanul (Leuciscus cepphaleus),
  • stiuca (Esex luucius),
  • somnul. 
    Rezervatii naturale si monumente ale naturii, monumente medievale identificate pe baza cercetarilor arheologice.  
    Pe teritoriul comunei Soimi se afla rezervatia naturala a bujorului banatic situat in localitatea Borz in locul numit Dealul Pacau, pe o suprafata de 15,00 ha, cuprins si aprobat prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a - III - a zone protejate, poz.2.178.
    Deasemenea, defileul Crisului Negru pe o suprafata de 12,00 ha, cuprins in Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a - III - a zone protejate, poz.2.174. 
    Pe Valea Fiediului, catre localitatile Codru si Dumbravita de Codru, pe Valea Soimului in localitatea Soimi, sunt poienite cu izvoare de apa, locuri de popas si de agrement.
    Vestigiile resedintei familiei Borsa, complex monastic - in Dealul Botocana - la localitatea Sinnicolau de Beius,  secolul XI - XIII.
    Istoria comunitatii Soimi
    Primele dovezi ale existentei omului in Bihor, dateaza din paleolitic (50.000 - 35.000 - i.e.n) dovedite de pesterile de pe Valea Crisului Repede. Asezari neolitice (cca .2000 - i.e.n.) au fost descoperite de-a lungul si de-a latul Bihorului.
    Tot din neolitic avem si primele dovezi materiale descoperite pe teritoriul comunei Soimi. Cu ocazia sapaturilor arheologice intreprinse de Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea, in anul 1972, pe platoul "BOTOCANA", de pe malul drept al Crisului Negru, din imediata apropiere a localitatii Sinnicolau de Beius, sub nivelul de locuire feudal, a fost surprins un nivel apartinand epocii neolitice.
    Tot din perioada neolitica au fost identificate pe teritoriul localitatii Ursad, fragmente ceramice, fragmente de lame, aschii de milex apartinand primei perioade a epocii fierului.   
    Acceptand dovezi, se poate deduce continuitatea vietii omenesti si in perioada urmatoare si anume: perioada de destramare a oranduirii primitive.
    Descoperirile arheologice din zona "Tarii Crisurilor" atesta numeroase asezari dacice la:
  • Tinca,
  • Ripa,
  • Cociuba - Mare
  • Capilna,
    toate apartinand bazinului Crisului Negru.
    Romanii de azi din asezarile comunei Soimi sunt urmasii romanilor lui Menumorut care au opus o dirza rezistenta la venirea aramatei regatului feudal maghiar. Populatia romaneasca care a inscris o pagina nepieritoare in lupta impotriva expansiunii maghiare au continuat sa traiasca in obsti satesti, iar feudalii care au primit danii aici, aveau o putere nominala, fiind siliti sa accepte aceasta organizare.
    Mult mai tarziu, sub regele Ladislau I. (1085 - 1097), partea de S - E a Bihorului deci si zona comunei Soimi, este daruita de acesta, Episcopiei Catolice de la Oradea.
    La 1294 voievodul Ardealului, Rolland din familia Tamasfi stapanesc cetatea Soimi, de care apaartineau aproximativ 12 sate, cu centrul voievodal la Suplac. Intre aceste sate erau cuprinse o parte din cele care exista si azi: Ursad, Soimi, Dumbravita de Codru, Carasau, Capilna.
    La 1345, Papa Clement al VI - lea trimte o scrisoare regelui Ludovic I al Ungariei, Episcopului Oradiei si altor nobili, pomenind si de cei 5 voievozi din Bihor, printre care si Stanislav de Suplac. In anul 1445 este innobilat voievodul Mihai de la Cociuba - Mare, caruia episcopul Ioan Viteaz de Zdrena, ii daruieste satul si inca doua sate apropiate probabil, una fiind Ursadul.
    Prin anii 1557 satele romanesti de pe Valea Crisului Negru, sunt pradate de mercenarii lui Costaldo, de sub conducerea lui Bernardo Daldana, cand calvinismul patrun de in Bihor, sub regina Isabella, vaduva lui Ioan Zapolia toate latifundiile Episcopiei catolice sunt trecute in proprietatea lui Ioan Sigismund si ai unor nemesi din Bihor.  
    Amintirea trecerii lui Mihai Viteazul prin aceste locuri in anul 1959, cand ocupa cetatea Finis, si in anul 1601, cand a trecut spre Praga, a ramas in amintirea locanicilor si s-a pastrat ca o legenda veac dupa veac.
    Inca de la inceputul secolului al XVII - lea, stapanirea turceasca din sud - vest devine amenintatoare pentru aceste locuri. Valea Crisului Negru e trecuta prin iuresul sabiilor spahiilor, in anul 1598, apoi in anul 1618, acestia ajung pana la Cetatea Finisului.        
    Dupa ce la 27 august 1660, Oradea cade sub stapanirea otomana, satele apartinatoare districtului Suplac trec sub administratia Pasalicului de la Oradea.
    In anul 1686, armata austriaca de sub stapanirea contelui de Corbely, curata Valea Crisului Negru, cetatea Soimi si Cristior de garnizoana turceasca. In inclestarea de osti austriece si otomane, satele din aceste locuri sunt pradate, distruse, iar unele suntarse pana la temelie. Seria acestor urme istorice sunt graitoare despre felul cum locanicii s-au straduit sa le intareasca pentru a se apara din calea numeroselor invazii ale cotropitorilor .
    Intalnim aici, Turnul de la Sinnicolaul de Beius - un monument medieval identificat pe baza cercetarilor arheologice - VESTIGIILE RESEDINTEI familiei BORSA, complex monastic - (in punctul Dealul Botocana).
    Cetatea din Dealul Cristor - Soimi, din Dealul Botocana - Sinnicolau de Beius, domina intreaga lunca a Crisului Negru spre vest, pana in zare.
    Ceramica dacica din secolul al III - lea i.e.n. si pana in sec. al IV - lea e.n., potirele de metal, cateva monede, o ghioaga, toponimia locuitorilor, atesta vechimea si continuitatea vietii omenesti pe aceste locuri.
    Doinele, cantecele, oratiile de nunta, bocetele, strigaturile si zicatorile, existente pe aceste plaiuri, confirma si aici ca si in intreaga tara, ca poporul si-a stiut exprima sentimentele sale de bucurie, de necaz, ura impotriva asupririi, ironiei si intreaga sa intelepciune.
    Prima atestare documentara a satului Ursad, apare in documentele medievale publicate in anul 1374, cu transcrierea "Passwachalis Vyzath", denumire care a fost preluata de istoricul Coriolan Suciu, in Dictionarul istoric al localitatilor din Transilvania, vol.II, aparut la Bucuresti in anul 1968, pag.220. La randul sau, Coriolan Suciu, preia aceasta denumire de la istoricul maghiar Jako Zsigmond, opera citata, pag. 375.
    Pentru a treia oara satul Ursad este pomenit in anul 1692, cu transcierea URSZAD, tot in lucrarea lui Coriolan Suciu, preluata de Mezesi Caroly, denumire folosita in lucrarea sa "Byhar Varmegye a torok uralom megazu nese idejeben".
    Pentru a patra oara satul Ursad  o gasim atestata in anul 1820 si 1851 in aceeasi transcriere URSZAD, denumire care s-a pastrat pana astazi, cu mica deosebire de transcriere fonetica romaneasca.
    Documentele vremii nu ne furnizeaza nici o informatie despre etimologia cuvantului Ursad, dar s-ar putea presupune ca aici a fost in vremuri indepartate "Vadul Ursilor", argumentul cel mai convingator in acest sens, fiind padurile din imprejurimi si mai ales valea care trece si astazi prin centrul satului.
    Prima informatie documentara in legatura cu satul Sinnicolau de Beius dateaza din anul 1552 sub numele de Zentimiklos. In 1559 si 1692 sub numele de Szent - Miklos, in 1851 sub numele de Belenyes - Szent - Miklos Conscrierea Comitatului Bihor din anul 1552, Zent - Miklos figureaza cu 11 porti si facand parte din domeniul Episcopiei Romano - Catolice din Oradea.
    Istoria secolului al XIX - lea este marcata de mari evenimente care au influentat istoria comunei Soimi. La 1921 are loc Revolutia lui Tudor, 1848 Revolutia din Transilvania, 1859 are loc Revolutia din Transilvania, 1859 Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, 1877 Razboiul pentru independenta, 1918 - 1 decembrie - Unirea Transilvaniei cu Romania.
    In anul 1917 vine la Ursad avocatul Ciordas din Beius si indeamna pe locuitorii satului sa optezte pentru unire.  
    Satele comunei Soimi participa, cu feciorii sai, la luptele organizate de Austro - Ungaria, impotriva Serbiei pe frontul din Bosnia. De asemenea si pe frontul din Transilvania erau pusi sa lupte impotriva fratilor lor.
    Pe frontul din Serbia si-au gasit moartea zeci de tineri din satele comunei Soimi. Printre cei cazuti se numara:
  • Pele Dumitru,
  • Bodean Dumitru,
  • Vid Ioan (Schiopita),
  • Dragos Vasile,
  • Pele Ioan (Vantii),
  • Pele Teodor a Vasalichii Mihaii,
  • Mihoc Ioan (Mocanu) si altii.
    Sfarsitul primului razboi mondial aduce si prabusirea subredului imperiu Austro - Ungar, autoritatile maghiare incearca prin diferite mijloace sa-si exercite in continuare rolul de asupritor al populatiei romanesti de pe locurile noastre. Intre anii 1929 - 1933 are loc marea criza economica care a lovit din plin Romania. In vara anului 1929 muncitorul din Ursad, Prada Isaia, fiind la Lupeni angajat, participa la Marea greva a minerilor.
    Insurectia armata nationala antifascista si antihitlerista din august 1944, a dat posibilitatea scoaterii Romaniei din razboiul antisovietic si intoarcerea armelor impotriva Germaneiei fasciste.
    Cand frontul a ajuns pe aceste meleaguri, batalionul 21 Vinatori de Munte din Divizia Tudor Vladimirescu si Divizionul 3 aruncatoare, au primit misiunea de a bloca defileul Soimi, pe aliniamentul Suplacul de Tinca, Sinnicolau de Beius, iar elemente inaintate controlau localitatile Ripa, Cociuba - Mare, Olcea si Ucuris.
    Pe teritoriul comunei Soimi au avut loc mari miscari de trupe, s-a dus un razboi pozitional, actiuni operative au avut loc pe tot cuprinsul comunei. Respingerea inamicului s-a facut prin Defileul Borz - soimi. S-au sapat transee si posturi de observare pe Dealul Gropilor, dealul Caselor in Soimi si Dealul Botocana si Padurea Bopsa din Sinnicolau de Beius
    Multi cetateni si-au pierdut viata in luptele purtate pentru eliberarea tarii. Printre ei se numara: Ardelean Ioan, Gabor Zaharie, Balaj Ioan si multi altii.
    Dupa eliberare, comuna Soimi a cunoscut adanci prefaceri. Sediul comunei se afla la Ursad inca din anul 1918, unde exista o cladire pentru sediul Primariei si ii apartineau satele:
  • Ursad,
  • Poclusa de Beliu,
  • Hodisel,
  • Sinnicolau de Beius,
  • Soimi,
  • Urvis de Beius,
  • Dumbravita de Codru,
  • Borz.
    In locul vechilor primarii s-au infiintat Comitete provizorii. Primul presedinte al Comitetului Provizoriu a fost Mihoc Nicolae (Pista) care si-a desgfasurat activitatea in anii 1947 - 1948, avand de infruntat greutati specifice de trecere la o noua oranduire.
    Intre anii 1948 - 1950 presedintele Comitetuluzi Provizoriu este Mihoc Vasile (Licuta).
    La 5 decembrie 1950 Comitetul Provizoriu s-a transformat in Sfatul Popular Ursad.
    Primul presedinte al Sfatului Popular al comunei Ursad a fost Covaci Ioan din Suplacul de Tinca. Lui I-a urmat Cotuna Ludovic apoi Vid Vasile, Turcu Craciun, Pele Ilie Traian, Raut Gheorghe.
    In toamna anului 1968 ca urmare a noii organizari teritorial - administrative, sediul comunei s-a mutat in localitatea Soimi. Doua Sfaturi Populare: Ursad si Dumbravita de Codru se unesc, formand comuna Soimi cu, Consiliul Popular la Soimi. Presedinte al Consiliului Popular este ales dl. Nichita Traian, care devine si primarul comunei Soimi, pana in anul 1982, cand este numit primar Suteu Teodor din Suplacul de Tinca, pana la 10.10.1989.
    La 10.10.1989, primar a fost numit d-na Hut Ana - Natalia, din Sinnicolau de Beius.
    Evenimentele din decembrie 1989, au adus schimbari si in conducerea comunei, astfel la 10.01.1990 a fost ales de catre reprezenatii localitatilor dl. Agud Ioan ca si primar, care a indeplinit aceasta functie pana in iunie 2000, data la care a fost ales dl. Birle Ioan.
    In data de 6 iunie 2004, dl. Birle Ioan a fost reales in functia de primar al comunei Soimi.  
    Sistematizarea comunei si dezvoltarea localitatilor.
    In comuna Soimi, realizarea procesului complex de sistematizare s-a realizat lent, cu respectarea traditiei locale.
    Sistematizarea comunei a impus si o sistematizare a caselor de locuit, recomandandu-se regimul de cladiri din doua niveluri precum si folosirea de sectiuni tip, cu elemente de arhitectura traditionala locala.
    S-a elaborat si realizat pentru toate localitatile componente ale comunei Soimi Planurile Urbanistice Generale, insotite de Regulamentele locale de urbanism.  
    In cadrul comunei Soimi au fost modernizate drumurile comunale, executandu-se anual lucrari de intretinere a acestora. S-au construit poduri si podete, trotuare in localitatile Soimi, Borz, Ursad si Sinnicolau de Beius, instalatii telefonice fixe (cabine telefonice) 
    Astfel, in domeniul public al comunei Soimi sunt cuprinse drumurile comunale:
  • DC - 208 - drum de piatra, din DJ 709/A Belfir - Pocola - localitatea Ursad - localitatea Poclusa de Beius, lungimea DC - 8.1 km, avand 4 (patru) poduri din b.a. d = 2100 mm/7 m;
  • DC - 209 - drum de piatra, din DJ 709/A Belfir - Pocola - localitatea Urvis de Beius - Forau  4.3 km;
  • DC - 210 - drum de piatra, din DJ - 709/A la localitatea Dumbravita de Codru - Virful Pinilor (Releu RTV si Statia Meteorologica), lungime DC - 5.5 km;  
  • DC - 230 - drum pietruit - din loclitatea Soimi DJ - 709/A Belfir - Pocola - Valea Zarzagului - localitatea Codru - Tabara de tineret "ORIZONT"
    Reteaua de drumuri mai cuprinde strazile, ulitele pietruite din cadrul localitatilor componente ale comunei Soimi precum si drumurile vicinale - de acces la terenurile agricole.
    Deasemenea - pe teritoriul comunei Soimi - respectiv in tranzitarea raului Crisul Negru la localitatile Urvis de Beius si Sinnicolau de Beius, fiinteaza doua poduri, cu structuri de metal, lemn si beton.
    La localitatea Sinnicolau de Beius, podul este cuprins in inventarul bunurilor din domeniul public judetean, are o lungime de 105 ml, pod care poate fi accesat atat de pietoni cat si pe mijloacele auto, cu restrictiile corespunzatoare asupra gabaritului, datorita starii tehnice critice in care se afla in acest moment.
    Podul peste raul Crisul Negru la localitatea Urvis de Beius, are o lungime de 69 ml, este cuprins in programul SAPARD de reconstructie, datorita depasirii teremenului legal de uzura tehnica.
    In vederea asigurarii viabilitatii celor doua poduri, prezentate anterior, este nevoie de interventie financiara ridicata, motiv, pentru care comunitatea locala nu o poate satisface.  
    Dezvoltarea armonioasa a judetului Bihor, in ultimii ani, presupune dezvoltarea in parte, a fiecarei comunitati.   
    Edificator in cresterea nivelului de viata al locuitorilor comunei Soimi, este faptul ca in ultimii 30 de ani, au fost construite zeci de case de locuit, cu anexele gospodaresti corespunzatoare, din caramida, cu fundatii trainice din piatra bruta, cu arhitectura moderna, cu camere spatioase, dotate cu instalatii electrice, iar recent si cu instalatii de incalzire centrala.
    Astfel, spatiul de locuit a crescut considerabil atingand in unele localitati 20 mp pe locuitor. Totodata, in locuintele noi, moderne, si-au gasit locul, in multe cazuri, si un spatiu de tip minimuzeu pastrand traditia.
 
    Resedinta comunei
    Resedinta comunei Soimi este localitatea Soimi.
    Localitatea Soimi are ca si statut de resedinta a comunei, din anul 1968 o data cu noua organizare administrativ - teritoriala. Cele doua Sfaturi Populare Ursad si Dumbravita de Codru se unesc formand comuna Soimi.
    Localitatea Soimi, a fost stabilita ca si resedinta de comuna, datorita asezarii natural - geografice se afla aproape ca si distanta de toate cele 7 localitati care formeaza comuna Soimi.
     Localitatea Soimi intra in zona de polarizare a orasului Beius, are profil agrar si turistic, intrand in categoria localitatilor cu ordinul de marime 500 - 1.000 locuitori, fiind unul dintre cele 431 localitati rurale ale judetului Bihor.
    Localitatea Soimi se afla situata de-a lungul drumului judetean 709 A, Belfir - Pocola, la o distanta de 66 km de municipiul Oradea si 24 km de orasul Beius, este limitata la est de cursul raului Crisul Negru.
    Din DJ 709 A, se ramifica D.C.- 206 Soimi - Sinnicolau de Beius - Suplacul de Tinca - Capilna, amplasata la cca. 500 m de DJ.709 A si care face legatura satului Soimi cu Oradea si Beius.
    Echiparea tehnico - edilitara se rezuma la alimentarea cu energie electrica si la existenta a patru posturi telefonice. Lipseste alimentarea cu apa si canalizarea.
    In domeniul transporturilor pentru oferirea serviciilor de transport cetatenilor fiinteaza transportul de calatori CFR prin Halta Soimi precum si transportul de calatori auto cu o firma privata din localitatea Stei.
    Comuna Soimi a obtinut in temeiul prevedeilor legilor fondului funciar, drept de proprietate asupra padurilor si pasunilor comunale in suprafata de 3109 ha, padure care este administrata de Asociatia Ocolul Silvic "CERBU" - Beius.  
   
    Administratia locala

    Localitatile componente 
    Teritoriul administraitv al comunei Soimi cuprinde urmatoarele localitati: Soimi, Sinnicolau de Beius, Ursad, Poclusa de Beius, Codru, Dumbravita de Codru, Borz si Urvis de Beius.

  • SOIMI - cu o populatie stabila de 746 persoane, pe criterii etnice:
    • romani  293,
    • maghiari 4 
    • rromi 449.
    • suprafata totala teren intravilan:
      • existent - 56.27 ha
      • propus  - 67.55 ha                                    
  • SINNICOLAU DE BEIUS - cu o populatie stabila de 151 persoane, toti romani.
    • suprafata totala din intravilan:
      • existent - 16.39 ha 
      • propus - 17.19 ha                         
  • URSAD - cu o populatie stabila de 208 persoane, pe criterii etnice - 207 romani si 1 german
    • suprafata totala din intravilan:
      • existent - 74.06 ha
      • propus - 74.36 ha                           
  • POCLUSA DE BEIUS - cu o populatie stabila de 117 persoane, toti romani.  
    • suprafata totala  din intravilan:
      • existent - 21.22 ha
      • propus - 21.52 ha                    
  • CODRU - cu o populatie stabila de 258 persoane, toti romani.
    • suprafata totala din intravilan:
      • existent - 96.52 ha       
      • propus - 97.62 ha   
  • DUMBRAVITA DE CODRU - cu o populatie stabila de 494 persoane, pe criterii etnice 493 romani si 1 maghiar.
    • suprafata totala din intravilan:
      • existent - 127,13 ha
      • propus - 130,83 ha              
  • BORZ - cu o populatie stabila de 239 persoane, din care pe criterii etnice - 220 romani, 1 maghiar si 18 rromi.
    • suprafata totala din intravilan:
      • existent - 20,14 ha         
      • propus - 21,24 ha
  • URVIS DE BEIUS - cu o populatie stabila de 796 persoane, din care pe criterii etnice 795 romani si 1 maghiar.
    • suprafata totala din intravilan:
      • existent - 206,76 ha      
      • propus - 168,86 ha
    Identificarea zonelor expuse la riscuri naturale
    Perimetrul comunei Soimi cuprinde la nord defileul Crisului Negru, pe portiunea  Uileacu de Beius - SoimiI, dealurile din aceasta zona, iar in sud dealurile Tarcaitei.
    Defileul Crisului Negru leaga in aceasta zona depresiunea Beiusului de depresiunea Holodului. Crisul Negru are putini afluienti pe partea dreapta si o multime dinspre dealurile Tarcaitei.
    In acest spatiu, localitatile comunei Soimi se situeaza dupa cum urmeaza:
  • pe versantii dealurilor din partea nordica, localitatea Urvis de Beius;
  • in defileul Crisului Negru, pe luncile si vesrantii dealurilor Tarcaitei, localitatile: Borz si Soimi.
  • pe versantii dealurilor Tarcaitei, localitatile Dumbravita de Codru, Codru si Poclusa de Beius;
  • pe terasele Crisului Negru din depresiunea Holodului, localitatile Sinnicolau de Beius si Ursad.
    Din cele prezentate anterior, rezulta ca cea mai mare parte a reliefului acestei comunei este deluros, cu exceptia zonei din partea nord - vestica unde sunt prezente terasele fluviale.
    In partea bazala a versantilor sau pe toata panta acestora sunt prezente roci stancoase. Acestea au prezente la suprafata strate de argile care imbraca discontinuu acesti versanti.
    Pentru terasele fluviatile specific este prezenta depozitelor de pietrisuri de sub orizonturile argiloase de suprafata a caror grosime creste de la terasa de lunca spre nivelele de terase mai inalte. Depozitele de pietrisuri cantoneaza primul nivel freatic.
    Aceste unitati geomorfologice prezinta din punct de vedere al terenurilor cu riscuri naturale, previzibile, potentiale si identificate, conditii specifice. Riscurile naturale identificate sunt legate in cea mai mare parte de prezenta cursurilor de apa si pantele versantilor. 
    La localitatea Urvis de Beius orizontul argilelor care acopera versantii fac parte din categoria pamanturilor cu umflaturi si contractii mari (P.U.C.M), in care sens se impun restrictii privind terenul de fundare, fiind necesar realizarea de studii geotehnice pentru autorizarea constructiilor, care sa aprecieze potentialul de contractie/umflare si masurile constructive care se impun.
    Localitatile Dumbravita de Codru si Codru, sunt situate in partea sud - estica a perimetrului comunei Soimi, pe versantii dealurilor Tarcaitei.
    Zona pe care s-au dezvolatat in mod razlet, aceste localitati, este traversata de la nord la sud de vaile: Halgasului, Fiediului, Zarzagului. In partea sud - vestica este prezenta valea Soimului.
    Pe numerosii versanti si culmi ale acestor dealuri se identifica cinci punti cu alunecari active. In zonele cu alunecari de teren se impune interdictie definitiva de construire.
    Localitatea Poclusa de Beius, este situata pe versantii de pe cursul superior al vaii Poclusa. Aceasta vale traverseaza localitatea transversal si inspre partea estica. Pe malul drept al vaii si in amonte de localitate se identifica o alunecare de teren care afecteaza terenurile din extravilanul localitatii.
    Alunecarea de teren, poate fi stopata prin modificarea geometriei sau prin lucrari de amenajare si impadurire. In zonele cu riscuri de alunecare de teren se impune interdictie definitiva de construire.
    Localitatea URSAD este asezata pe terasa IV, de pe malul stang al Crisului Negru si in zona de versant a dealurilor limitrofe. Localitatea este strabatuta de la sud la nord de valea Poclusa. Acest curs de apa este regularizat pana in aval de localitate. De aici in amonte, albia nu a fost amenajata si este colmatata cu aluviuni si vegetatie. Din acest motiv, in zona centrala a localitatii se produc inundatii si afecteaza cateva gospodarii.
    Orizontul argilos al terasei fluviatile este alcatuit din argile si argile prafoase care se incadreaza in categoria pamanturilor cu umflaturi si contractii mari (P.U.C.M.). In acest sens se impun restrictii privind terenul de fundare, solicitandu-se studii geotehnice care sa aprecieze potentialul de contractie/umflare si masurile constructive care se impun pentru autorizarea constructiilor.
   
    Activitatea medico - sanitara
    Pe teritoriul comunei Soimi, pana in anul 1998, activitatea legata de ocrotirea sanatatii populatiei s-a desfasurat prin     Dispensarul Medical Uman, situat in localitatea Urvis de Beius si Punctul Sanitar Ursad, unde au existat doi medici.
    In anul 1998, prin noile reglementari cu privire la organizarea asistentei medicale prin instituirea cabinetelor medicale individuale, in cladirea fostului Dispensar Uman Urvis de Beius, sunt infiintate doua cabinete medicale individuale, care asigura activitatea specifica prin medicii de familie autorizati impreuna cu cadre sanitare tehnice - 4 asistente medicale.